Binecuvântarea meditației și a curăției
Notes
Transcript
Sermon Tone Analysis
A
D
F
J
S
Emotion
A
C
T
Language
O
C
E
A
E
Social
Introducere
Introducere
Psalmul 1:2 îi numea fericiți pe aceia care își găsesc „plăcerea în Legea Domnului şi zi şi noapte cugetă la Legea Lui!”. Psalmii 49-50 ne dau ocazia să devenim astfel de oameni cugetând despre soarta celor nedrepți (49, psalm al fiilor lui Core) și despre adevărata închinare care îi place Domnului (50, psalm al lui Asaf).
PSALMUL 49: SOARTA CELOR NEDREPȚI
PSALMUL 49: SOARTA CELOR NEDREPȚI
Versetele 1-4 sunt o introducere în psalm. Spre deosebire de alți psalmi care sunt adresați lui Israel, sau împăratului, sau credinciosului evreu, acest psalm este adresat în mod limpede tuturor oamenilor, bogați sau săraci, mari sau mici, oricărui popor (1-2). Este un exemplu că Scriptura este pentru toți oamenii, iar psalmii nu sunt doar niște cântări naționale. În plus, în versetele 3-4, aflăm câteva secrete despre inspirația divină. Gândul oamenilor (inima) devine plin de cuvinte înțelepte, dar ele vin prin insuflare divină și, uneori, contextul sau mediul, este foarte important (sunetul harfei). Acestea sunt, adeseori și condițiile bunei înțelegeri a Scripturii: înțelepciune (învățătură și seriozitate), prezența Duhului Sfânt și o stare de închinare, și un mediu bun, o meditație dedicată. Psalmul are două părți și un refren important despre soarta omului care are poziții înalte în societate, dar nu îl are pe Dumnezeu (12, 20). În prima parte, 49:5-14, se arată soarta celor necredincioși și faptul că poți trăi o viață de credință de succes, chiar dacă ești înconjurat de oameni nedrepți și mândri. Într-adevăr, poți trăi fără teamă de ei (1) deoarece încrederea celor răi în bogății, este greșită. Ea nu le va răscumpăra sufletul, nici nu le va lungi viața. Orgoliul și trufia lor îi face să se creadă centrul pământului așa încât ei își pun numele peste firme, peste țări și peste regiuni. Dar, așa cum spune refrenul psalmului (49:12), omul pus în poziție de cinste, nu va dăinui veșnic, ci, dacă nu îl are pe Dumnezeu, va pieri ca un animal destinat tăierii.
A doua parte a psalmului, 49:13-20, deplânge soarta celor ce se încred în acești lideri orgolioși, și arată binecuvântările celui credincios. Cei ce îi urmează pe acești lideri încrezuți, fac așa pentru că le place discursul lor trufaș. Ei însă nu își dau seama că merg la moarte, ca o turmă a răutății, și că vor pieri ca iarba călcată în picioare (13-14). În schimb, sufletul celui credincios va scăpa de Locuința morților, căci Dumnezeu îl va ocroti. Aici Locuința morților, Șeolul, este nu doar mormântul, ci locul de pedeapsă al celor ce au murit.
Versetele 16-19, arată încă o dată că nu trebuie să ne temem de succesul vizibil al celor bogați și mândri. Toate nu vor dura decât o viață de om, și vor trece. Problema celor răi este că, deși au poziții de cinste, dacă nu au pricepere, vor sfârși ca niște biete animale sortite tăierii (20). Psalmul, deși are un mesaj de judecată și mustrare, este totuși un psalm de încurajare pentru cei credincioși. Ei nu trebuie să își trăiască viețile frământați de teamă și invidie pentru cei puși în poziții înalte, ci să știe că Domnul le scapă sufletele. Aceasta este miza cea mare a vieții pe pământ: mântuirea vieții noastre, iertarea, împăcarea cu Dumnezeu, învierea finală la venirea lui Hristos, și moștenirea cerească.
PSALMUL 50: ADEVĂRATA ÎNCHINARE
PSALMUL 50: ADEVĂRATA ÎNCHINARE
În mod interesant, și Psalmul 50 are un refren specific, în versetele 14- 15 și 23, un refren despre adevărata închinare. Acest refren spune că mulțumirea și împlinirea promisiunilor sunt închinarea cea adevărată. Ascultarea de Dumnezeu care înseamnă să îl chemi în ajutor în ziua necazului, iar apoi, după ce Domnul intervine, să îi dai slavă (15), aceasta este închinarea adevărată. Cine mulțumește lui Dumnezeu, ca jertfă, și îl aduce glorie fiind atent la viața sa (adică, veghind), acela va vedea mântuirea lui Dumnezeu (23). Refrenul acesta trebuie ținut bine minte, pentru că este esența psalmului. La fel ca psalmul 49, și psalmul 50 este adresat, de fapt, întregului pământ (1), iar mesajul vine din Ierusalimul ideal, spiritual, perfect de frumos de unde ne vorbește Domnul. Adică, din nou, este Ierusalimul ceresc, templul sfânt din ceruri. Psalmul 50 are și el, două părți.
În prima parte (1-13), poporul Israel este mustrat că aduce doar jertfele poruncite de Lege, fără să aibă o închinare adevărată din inimă, cu sinceritate, cu laudă și ascultare de Domnul. Această observație este foarte serioasă. Domnul vine și nu tace, el vine cu un foc sever al cercetării și judecății, cu o furtună a judecății (3). Adevărurile de aici, din prima parte, nu sunt pentru păgâni, ci pentru cei credincioși, care au făcut legământ prin jertfă (5). Aici se includ și evreii și creștinii, deși primii destinatari sunt, totuși, israeliții (50:7). Este o problemă de dreptate cerească (6). Declarația lui Dumnezeu în 50:7 sună ca prima din cele 10 porunci: „Ascultă, Israele” (Șema Israel, ). Jertfele poruncite de Lege sunt importante, și Israelul le aducea cu regularitate, dar problema era alta. Dumnezeu are nevoie de inimi noi și caractere sfinte, el nu se hrănește cu jertfele. Jertfele trebuia să arate ascultare și pocăință, și Psalmi 42-72 25 dragoste de Dumnezeu. Aceasta este esența formalismului: să aduci jertfe lui Dumnezeu, ca și cum îi faci o favoare, și să nu îi mulțumești din inimă sinceră, trăind sfânt, ca un om de caracter. Omul de caracter își ține promisiunile și îi aduce slavă lui Dumnezeu. Poate că și mărturia Bisericii în lume ar fi mai bună, dacă nu ne-ar interesa doar programe bune dinăuntrul clădirii, ci experiența personală cu Dumnezeu și recunoștința față de El.
Partea a doua a psalmului 50 cuprinde un mesaj din partea lui Dumnezeu către cei răi (16-22). Cei răi sunt, de regulă, cei din afara poporului sfânt, dar aici se pare că este vorba de cei răi dinăuntru poporului Israel. Ei știu legile Domnului și legământul Domnului, dar nu le țin. Ei resping Cuvântul lui Dumnezeu, Scriptura. Cel neascultător este lipsit de caracter: fură, iubește adulterul, bârfește, urăște, vorbește de rău. Dumnezeu este în mod clar împotriva acestui mod de viață și îi avertizează (21-22). De aceea, în 50:23 apare din nou refrenul psalmului 50 și îndemnul de a aduce mulțumirea ca jertfă, și un caracter frumos. Doar aceștia, care nu se limitează la o religie exterioară, ci vor o inimă nouă, vor cunoaște mântuirea Domnului.
Aplicații
Aplicații
Cum ne ajută psalmul 49 să înțelegem inspirația Bibliei? Cum trebuie să medităm astăzi la Cuvântul lui Dumnezeu, ca să îl înțelegem?
Care sunt lucrurile care te fac să te temi în viață, când privești la succesul oamenilor nedrepți? Ce spune psalmul 49 că trebuie să facem?
Care este marele neajuns al vieții de pe pământ, chiar și pentru cei bogați sau în poziții de conducere? Cine ne poate da mântuirea și de ce este importantă?
Care este refrenul psalmului 49? Dar al psalmului 50?
Cum te asiguri că în viața ta eviți închinarea legalistă, formală, și cauți închinarea adevărată, cerută de Domnul? Care sunt formele unei închinări legaliste, astăzi?
Ce reproșuri aduce Dumnezeu poporului său cu privire la închinare, în psalmul 50? Ce avertizări dă Dumnezeu celor necredincioși? Cum se poate ca în poporul lui Dumnezeu să existe oameni necredincioși?